fbpx

Influența religiei asupra dezvoltării adolescenților

 In YOU cu tine, YOU si societatea

Religia a fost și va fi pentru mult timp un subiect extrem de sensibil, dezbaterea sacru-profan stând sub incontestabilul semn al controversei. Se află în categoria de subiecte descurajate într-o discuție, din cauza caracterului său polemic. Taberele pro și contra au fost clar delimitate încă de la înființarea conceptului, având ca reprezentanți numeroși gânditori. Conform unor studii recente, dar acreditate, s-a dovedit faptul că, cei crescuți într-un mediu care se ghidează după principii religioase, prezintă atât influențe pozitive cât și negative asupra dezvoltării adolescenților (J. P. Bartkowski et al., 2008). Ponderea naturii efectelor depinde de factorii parentali și de mediul social. 

În ceea ce privește efectele pozitive, acestea aparțin planului moral, social și comportamental, în cea mai mare parte.

Principiile care stau la baza unei religii, adoptate de părinți, cultivă norme morale și etice după care copilul se ghidează și pe care el le va internaliza. Cu toate că nu există o definiție general valabilă a ceea ce înseamnă “bun” sau “rău”, ci, mai degrabă, una relativă, aceste norme și valori tind să faciliteze formarea unei baze sănătoase din punct de vedere psihologic.

De exemplu, controlul de sine, altruismul, empatia, reprimarea sentimentelor de singurătate sau anxietate. Mai mult, mediul în care copilul este introdus (comunitatea religioasă) consolidează formarea acestor virtuți deoarece copiii caută validare din partea celor de varsta lor (prieteni, verișori, surori).

Sentimentul apartenenței în cadrul unei comunități dezvoltă identitatea de grup care, la rândul ei, naște atitudini prosociale.

Comportamentul delincvent este descurajat, consumul de alcool, de substanțe aversive, sexul prematur, sarcinile adolescentine. Toate aceste atitudini pozitive în raport cu sine și în raport cu exteriorul sunt mult mai pronunțate în cazul copiilor care aparțin unei familii religioase, astfel conferind o bază de dezvoltare a comportamentului în linie cu standardele ideale psihologice (Bartowski et al., 2008; Smith, 2003). Unele studii susțin că acești copii prezintă performanțe academice mai înalte decât ceilalți cei nereligioși (Furrow & King, 2004).  

Făcând parte dintr-un mediu religios, participând la evenimentele aferente (comitete, excursii, studii biblice), copilul își dezvoltă aptitudini de lider, de relaționare. De ce? Deoarece toate aceste activități necesită găsirea unei soluții de grup, vorbitul in public, rezolvarea conflictelor, organizarea optimă -rezultatul lor fiind unul benefic in conturarea unui comportament prosocial.

 Desigur, în viața de zi cu zi, fiecare om se confruntă cu impedimente de orice fel (psihologice, economie, medicale) care ne crează un sentiment de împotmolire. Metodele folosite în religie (rugăciunea, meditația, confesiunea și multe altele) au fost confirmate ca fiind extrem de folositoare în confruntarea stresului, problemelor interpersonale, încadrându-se în rândul resurselor comportamentale cognitive. Prin practicarea acestor metode, copii învață să minimalizeze gravitatea situației, să se elibereze de gândurile cu caracter dăunător.

Credința în sine într-o entitate, indiferent de natura religiei, conferă speranță, care duce la sănătatea psihică. Chiar și Carl Jung susținea conceptul de “a crede” ca fiind o sursă de motivație în viața omului. 

 Toate aceste efecte pozitive pe care le are creșterea copilului într-un mediu religios, poate fi alterat de factorii parentali sau sociali. A fost demonstrat faptul că disputele părinților despre credințe (religie) dăunează psihicului unui copil. De asemenea, este important ca ambii părinți să fie de aceeași religie, sau măcar să aibă aceleași principii religioase, ca să confere o continuitate a comportamentului în copilul lor. De exemplu, în psihologia comportamentală, una dintre “teoriile-mamă” este promovarea constantă a acțiunilor dorite de părinți și descurajarea celor indezirabile. Deci, dacă ambii părinți doresc să cultive altruismul, trebuie să recompenseze copilul (dulciuri, o jucărie, ceva râvnit de copil) când acesta se angajează în acțiuni de acest fel. 

Un alt mod în care părinții pot sa transforme efectele pozitive în unele negative este prin felul în care transmit valorile, principiile după care ei se ghidează. Am putea spune, mai general, că este vital felul in care își cresc copilul. Cu toate că strictețea poate fi considerată o însușire a părinților religioși, acesta nu este general valabilă. Acești părinți pot avea tendința de a nu oferi copilului ocazia de a-și exprima opinia sau să diminueze libertatea adolescentului în formare, forțând propriile lor credințe asupra lui. Toate aceste practici sunt nocive în dezvoltarea copilului, care va naște complexe de identitate. Prin urmare, dacă ei doar suprimă comportamentul copilului, fără a-l și recompensa, probabilitatea ca cel din urmă să prezinte caracteristici benefice psihologic este foarte mică. Copiii au nevoie de multă căldură și încurajare din partea celor care au grija de ei, disponibilitatea emoțională fiind critică în viața acestora. 

Performanța academică e o altă aptitudine care este influențată de părinți, funcționând pe același principiu al conturării comportamentului menționat mai sus. Aici intervine și factorul socio-economic, în sensul că, familiile care provin dintr-un mediu mai precar, este posibil să nu încurajeze partea academică atât de mult, sau chiar deloc, indiferent de religie (Bartowksi et al., 2008). 

De asemenea, societatea are o mare trecere în formarea copilului. Vârsta de 13-18 ani reprezintă cea mai maleabilă, vulnerabilă perioadă din viața unui individ, putând fi puternic influențat de factorii externi.

Dacă cei crescuți într-o familie religioasă sunt batjocoriți la școala sau în relațiile lor interumane, aceștia vor încerca să reprime învățătura oferită de acasă. De aceea este foarte important ca părinții sa fie atenți la comportamentul acestuia, fără a fi prea autoritari, ci a-l ghida într-un sens pozitiv. 

Nu în ultimul rând, toate efectele pozitive înșiruite mai sus sunt valabile și în cazul celor care nu cresc într-o familie religioasă, dar poate nu atât de impregnate în structura comportamentului. 

Numărul studiilor despre acest subiect sunt infime (față de alte subiecte), fiecare având limitări atât în ceea ce privește metodele de obținere a rezultatelor empirice, cât și eșantionul populației analizat.

Totuși, este sigur faptul că adolescenții care provin dintr-un mediu religios au o bază de formare a comportamentului esențială din punct de vedere psihologic, social și moral. 

 


 

Îți suntem alături dacă ai nevoie de mentorat.

Call centerul de suport psihologic și de mentorat gratuit pentru adolescenți și tineri YOU operează de luni până vineri între 9:30 si 18:00, iar sâmbăta de la 9:30 la 14:00.

Te rugăm să ne lași un mesaj la adresa alin.andrei@you.com.ro cu numele, vârsta, descrierea situației cu care te confrunți si o adresa de email la care te putem contacta și vom reveni la tine în cel mai scurt timp.

 

Recommended Posts
×

Hello!

Click one of our representatives below to chat on WhatsApp or send us an email to hello@you.com.ro

× Cum va putem ajuta ?