Adolescența poate fi una dintre cele mai grele etape din viața noastră, mai ales în cazul în care nu știm și nu avem de unde să învățăm cum să navigăm prin ea. 

Atât eu, cât și cei din jurul meu am avut momente dificile în care poate am încercat să ne găsim alinare în vreun viciu nesănătos, cum ar fi pentru mine țigările, pentru alții drogurile/iarba, iar pentru alții alcoolul. Deși niciodată nu este în regulă să începem asemenea activități, în timpul adolescenței, când toți avem vârste destul de fragede, și suntem încă în dezvoltare (până la 21 de ani) este, din punctul meu de vedere, și mai periculos, și mai nociv, și mai rău pentru noi să pornim pe aceste drumuri. 

În primul rând, anturajul și momentul în sine, în care toate tentațiile sunt imense, ne pot face să avem impresia că nimic nu ne poate răni. Tinerețea de multe ori este caracterizată prin multe prietenii, petreceri dese, ieșiri în oraș, încercări, experiențe, dar și de prostie și încăpățânare, în momentul în care refuzi să spui „stop” sau „asta nu este pentru mine”. 

În al doilea rând, neștiința și toate schimbările la care suntem supuși, ne pot duce la luarea deciziilor greșite, pe care este foarte posibil ori să le regretăm, ori să ne ia foarte mult timp să ne revenim din ele. Cred că cea mai periculoasă unealtă a adolescenței este necunoscutul pe care, de cele mai multe ori, noi tinerii, ajungem să îl urâm și să ne dorim cât mai mult să-l înfrângem prin a face tot ce este posibil ca să aflăm mai multe.

Psihicul unui adolescent este deosebit de sensibil și de ușor de „stricat”. Este foarte posibil, chiar dacă poate nu pare, ca un tânăr să se apuce de fumat, de băut excesiv sau chiar de droguri, din cauza tuturor lucrurilor negative care se întâmplă în interiorul său. 

Cea mai mare problemă a acestor vicii este impactul pe care le pot avea asupra unui adolescent pe termen mediu și lung.

Să spunem că eu, Anca, mă apuc să beau în fiecare zi, începând din liceu. Poate la început nu constituie o problemă pentru viața mea obișnuită, mă gândesc că o fac de distracție sau poate mă ajută să nu mai fiu tristă, deprimată etc. În schimb, cu timpul, realizez încet-încet că îmi este din ce în ce mai greu să stau fără să beau în fiecare zi și după mă trezesc că merg la școală beată sau că nu îmi mai iau în serios niciun fel de sarcină pe care o am, deci a avut un impact negativ asupra viitorului meu pe termen mediu. Dacă cumva nu reușesc să mă opresc, pentru că o să-mi fie din ce în ce mai greu să fac asta, poate ajunge să mă împiedice să iau bacul, să intru la o facultate, să îmi găsesc ceva de muncă care să-mi placă și să mă lupt mulți ani de acum înainte pentru a îmi pune viața în ordine. 

Astfel, viciile de care ne apucăm din adolescență pot fi factori deosebit de importanți în viața noastră pe termen lung. 

Consider că, prima soluție în acest context este să conștientizăm noi ceea ce ni se întâmplă. Deși nu este mereu ușor să ne recunoaștem nouă că am ajuns într-un punct nefavorabil pentru noi, lucrul acesta este prima etapă din procesul de vindecare. Apoi, chiar dacă nu vrem să facem asta, trebuie să cerem ajutor! Cererea ajutorului poate fi cheia salvatoare în toată această problemă, pentru că cel mai bine este să ne lăsăm ajutați în momentul în care noi nu putem să o facem. Voința și punerea viitorului nostru pe primul loc este pasul care ne poate definitiva cursul vieții din acel moment în colo. Trebuie să ne putem baza pe noi și să reușim să prioritizăm nevoile pe care le avem. 

Atât băutura, cât și celelalte vicii, pot contribui negativ la modul în care ne dezvoltăm și la felul în care o să ajungem pe viitor. Tinerețea poate fi atât cea mai frumoasă perioadă a vieții, cât și cea mai periculoasă, în care ne putem pierde cu totul pe noi înșine pentru câțiva ani, ani care teoretic ar trebui să contribuie la cunoașterea cât mai aprofundată a sinelui. Distracția este în regulă, dar cu anumite limite, iar dacă ajungem să exagerăm, pentru că i se poate întâmpla oricui, este important să conștientizăm că puterea de a ne reveni din situațiile dificile este esențială în dezvoltarea noastră. 

Ai grijă de tine!

Anca Panait

Anca este studentă la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, în cadrul căreia studiază comunicarea, jurnalismul și publicitatea. Este o persoană care abia așteaptă să își satisfacă curiozitățiile prin comunicarea cu cei din jur, iar stilul ei de viață, foarte dinamic, se învârte în jurul oamenilor, căutând mereu pe cineva sau ceva de la care poate învăța lucruri noi.